tutta a Corsica


A Corsica, a quarta isula più grande di u Mari Mediterraniu, hè disputata dapoi l'Antichità trà trè centri d'influenza principali : a costa ligure (rappresentata in u tempu da l'Etruschi è poi da i Genuvesi in particulare), a costa mediterranea francese (a Marseglia poi u Mediterraniu). regnu di Francia), è l'Africa di u Nordu (Cartaginesi tandu i Mori). L'abitanti stessi, poveri è pochi, resistanu o si adattanu à sti influenze. I Rumani consideranu l'isula cum'è povera è salvatica, è ancu s'ellu hè abbastanza vicinu à l'Urbs, dopu avè cacciatu i Cartaginesi, ùn anu solu uni pochi di picculi paesi nantu à i tratti più miti di a costa. Quandu Roma s'hè crollata, a Corsica hà sappiutu a so parte d'instabilità, nisuna putenza s'impone in permanenza prima di a Republica di Genuva à a fine di u XIIImu seculu è per quasi quattru seculi.Quandu sta putenza si debilita, l'isula si rivolta da u 1729, chì apre un periodu di 30 anni di tumultu, à a fine di u quali u regnu di Francia finisci per piglià u cuntrollu cù abilità cù u bastone è a carota (inviendu truppe, ma ancu oru, tituli è impieghi in u so serviziu, cumpresi i so antichi avversari). Prima intervenuta à a dumanda di Genuva, a Francia hà finitu per rimpiazzà lu (acquistu furmale di i diritti genuvesi u 15 di maghju di u 1768, quandu l'isula era infatti in gran parte in manu di i separatisti) è compie a so cunquista cù a battaglia di Ponte-Novu. u 9 di maghju di u 1769. Intantu, l'isula hà campatu una breve indipendenza, cum'è Regnu di Corsica da u 15 aprile 1736 à dicembre 1740, è, soprattuttu, cum'è Ripublica corsa da u 1755 à u 1769, cù in particulare a prima prima demucratica. custituzione in a storia muderna, ricunnoscendu u dirittu di e donne à esse capu di a famiglia è, in questu casu, per a prima volta, à votu. Stu episodiu resta un puntu culminante ancu oghje.Unicu dipartimentu quandu sò stati creati i dipartimenti in u 1790, a Corsica hè stata divisa in dui in u 1793 cù a creazione di i dipartimenti di Golu è Liamone. Diventa parzialmente indipindente di novu sottu prutitturatu britannicu da u 1794 à u 1796 cù a creazione di u Regnu Anglu-Corsu. En 1796, la Corse est définitivement française, puis réunie en 1811 en un seul département, puis répartie en 1975 avec la création des départements de Haute-Corse et Corse-du-Sud. A regione Corsica hè stata creata in u 1982 (cum'è una cumunità) è hà acquistatu in u 1991, in seguitu à e rivendicazioni lucali, un statutu di cumunità cù un statutu particulari detta « cumuna territoriale di Corsica ».Infine, dapoi u 1 di ghjennaghju di u 2018, in applicazione di a lege di a nova urganizazione territuriale di a Republica di u 7 d'aostu di u 2015, a Corsica hè una cumunità cù un statutu particulari à u sensu di l'articulu 72 di a Custituzione, di tipu territuriale. .unicu, detta « cumuna di Corsica » è istituita in u locu di a cumunità territuriale di Corsica è di i dipartimenti di a Corsica-du-Sud è di a Haute-Corse (cum'è cumunità). Les circonscriptions administratives départementales de la Corse-du-Sud et de la Haute-Corse, territoires d'exercice des compétences de l'État, restent inchangées, avec respectivement les préfectures d'Ajaccio et de Bastia.A Corsica hà 350 000 abitanti u 1 di ghjennaghju di u 2022 secondu e stime di l'INSEE, ancu s'è l'ultimu numeru ufficiale hè di 343 701 abitanti u 1 di ghjennaghju di u 2020. Sta bassa demugrafia face à l'isula u territoriu menu pupulatu di a Francia metropolitana.Dotata di un riccu patrimoniu culturale è di una catena montuosa putente culminata à più di 2700 metri d'altitudine1, chì complica u trasportu internu, l'isula hà sviluppatu una attività turistica rinumata, chì furnisce un impiegu in sei è 5 milioni di notti à l'annu2, ma assai cuncentrata in a costa è d'estate. L'iniziu di l'ecoturismu, chjamatu ancu u turisimu sustenibile, l'agroturismu o u turisimu fieru, prumuvuti ancu in l'isula vicina di a Sardegna3 per mette in risaltu a ricchezza di l'internu di isse isule muntagnose4,5,6 è impedisce a contaminazione da quale altrò u Mediterraniu4, emerge. cù caminata in u clima mediterraneu in l'anni 1970.U football hè un sport pupulare è assai bè rapprisintatu in a liga prufessiunale paragunatu à u pesu demugraficu è ecunomicu di l'isula. Per a stagione 2022-2023, u club AC Aiacciu hè u bandiera di u football corsu, ghjucatu in Ligue 1. Hè u primu club corsu à avè ghjucatu in Ligue 1 (1967) è l'unicu club à avè fattu cinque podi in una campionatu prufessiunale (1967, 2002, 2011, 2018 è 2020). In Naziunale, evuluzioni u club di u SC Bastia, u più successu di l'isula (Coupe de France in u 1981 è una finale di cuppa UEFA in u 1978). U FC Bastia-Borgu si sviluppeghja ancu in Naziunale. U GFC Aiacciu ghjoca in Naziunale 2 durante a stagione 2020-2021. A rivalità principale in l'isula oppone u SCB à l'ACA, i dui club chì anu una longa storia in Ligue 1 (20 derbi in L1 trà e duie squadre). In Naziunale 3 infine, ritruvemu a riserva prufessiunale di l'ACA, è ancu Corti, Furiani è Gallia Lucciana.</div>

Créez votre site web gratuitement ! Ce site internet a été réalisé avec Webnode. Créez le votre gratuitement aujourd'hui ! Commencer